Sacre Coeur. Un monument care se află pe harta oricărui turist care vizitează Parisul, fie că este european, asiatic sau american. Bazilica atrage ca un magnet, mii de oameni îi trec zilnic pragul, iar dincolo de pioşenie şi rugăciune, în jurul ei au răsărit afaceri profitabile. Un suvenir cumpărat de lângă Sacre Coeur poate trezi amintiri şi peste ani buni, iar comercianţii nu au întârziat să transforme unul dintre drumurile de acces într-un adevărat paradis al cumpărăturilor. Pornind chiar de la staţia de metrou, Rue de Steinkerque este cea mai aglomerată cale de acces spre bazilică, astfel că afacerile înfloresc. Şi cum este vorba mai ales de turişti, unii mai bogaţi, alţii mai săraci, este loc destul şi pentru… inventivii români.
Un scaun, o cutie de carton, un ziar şi trei bucăţi de cauciuc. “White wins” strigă în gura mare posesorul celor trei piese de joc, înconjurat cu deosebit interes pentru câştig de trei conaţionali. 50 de euro este intrarea, iar o ciocolatie blondă, orginară de undeva de pe plaiurile mioritice, deschide spectacolul. Câştigul era garantat, iar o turistă asiatică, rămasă cu gura căscată este abordată direct. Într-o engleză amestecată cu franceza, turista este invitată să intre în joc. Suspicioasă, victima zâmbeşte, pare speriată, dar acceptă. “You win” şi câteva aplauze din publicul de ocazie! 100 de euro sunt aşezaţi în palmele naivei, care merge mai departe: “Double or nothing”. Deznodământul este evident, iar de pe margine, un alt bărbat, cu barba de două zile, tenul tuciuriu şi nişte ochelari de soare care îi acoperă jumătate din faţă zâmbeşte satisfăcut. Era şi normal, când un francez se apropie de cele două piese de joc rămase, pune 50 de euro la bătaie şi pierde! În căutarea banilor nu observase că masa de joc îşi schimbase poziţia.
Un puternic deja-vu al anilor 90 te cuprinde după câteva zeci de metri. Atunci, România era brăzdată de astfel de şanse de joc, acum e rândul Parisului. Şi dacă se mai îndoia cineva de faptul că aceste cazinouri ambulante aparţin românilor, o ceartă în cel mai pur stil moldovenesc izbucneşte din senin. Şi aici se încalcă teritorii. Şi în inima Franţei, românii romi şi-au împărţit sferele de interes. Nici măcar maşina poliţiei care patrula în faţa Bazilcii nu îi mai sperie pe romii care îşi rotunjesc veniturile pe seama naivităţii turiştilor care vizitează Parisul.
Articol scris în 2013.
